| 1.
|
CUL'EGE, cul'eg, vb. III. Tranz. 1. A aduna, a strânge cereale, fructe, flori etc. ◊ Expr. A culege (pe cineva) de pe drumuri = a ajuta pe cineva căzut în mizerie, oferindu-i mijloace de trai si adăpost. ♦ Fig. A dobândi, a obţine, a căpăta. A culege aplauze. 2. A ridica, a strânge ceva de pe jos. 3. A aduna laolaltă; a colecţiona. ◊ Expr. Alege până culege, se spune despre cineva foarte pretenţios, care, tot alegând, rămâne cu partea cea mai proastă. 4. A aduna din casete literele necesare si a le aseza în culegar; a zeţui. ◊ Masină de cules = masină cu ajutorul căreia se execută operaţiile de culegere si de turnat litere (monotip) sau rânduri (linotip). [Perf. s. cules'ei, part. cules] - Lat. colligere. Sursă
: DEX'98
(67950)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
CUL'EGE vb. 1. v. recolta. 2. a rupe. (A ~ câteva flori.) 3. v. ridica. 4. v. aduna. 5. (TIPOGR.) a compune, a zeţui. (~ materialal de tipărit.)Sursă
: Sinonime
( 179922)
- siveco |
| |
| 3.
|
cul'ege vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. cul'eg, 1 pl. cul'egem, perf. s. 1 sg. cules'ei, 1 pl. cul'eserăm; part. cul'es Sursă
: DOR
(236942)
- siveco |
| |
| 4.
|
A CUL'EGE cul'eg tranz. 1) (legume, fructe, flori etc.) A strânge, rupând de pe tulpină sau de pe ramuri. ◊ ~ de pe drumuri (pe cineva) a scoate pe cineva dintr-o stare de mizerie, oferindu-i mijloace de trai. 2) fig. A obţine în urma unui efort; a dobândi; a căpăta. ~ multe laude. 3) A aduce, din mai multe părţi, punând laolaltă; a aduna; a strânge. ~ pietricele de pe malul mării. 4) tipogr. (texte) A pregăti pentru tipar, alegând caracterele tipografice si asezându-le în culegar; a zeţui. /<lat. colligere Sursă
: NODEX
(330311)
- siveco |
| |
|
|